luni, 31 octombrie 2011

Zambet

Se auzi clopotelul, s'a aplecat , mi-a strans cartile si a zis " scuze " ... toata noaptea am stat si m-am gandit , nu aveam in minte decat un "scuze" si ochii lui, ochii lui minunati de albastrii . a doua zi , m-am reintalnit cu el pe hol mi-a zis "buna , ce mai faci ?" mai tarziu , am aflat de la un coleg ca este nou , este elev in clasa a10a .
Ce puteam face ? nu imi puteam da seama ... chiar il placeam , sau nu ?ziua urmatoare, profesoara de engleza nu era in scoala asa ca am facut matematica cu ei , spre mirarea mea , proful ne-a zis sa le facem loc si lor si astfel , el a venit l langa mine. Ramasesem pe ganduri , nu stiam ce sa fac , sa fiu atenta la ora ? sa raspund la intrebarile profului ? De odata , imi aud numele ,eram chemata sa ies la tabla.Calma , lasand toate grijile in banca am iesit relaxata si am facut exercitiul . Proful mi-a pus 10 , insa , trebuia sa sterg tabla el a venit , m-a ajutat si ne-am dus impreuna in banca . Cand se sfarsi ora, proful iesi iar ei dupa dansul . Vrand sa plece , imi puse o ultima intrebare " Tot nu iti stiu numele " ! Ma intorc si ii zambesc , ma opresc pentru o secunda si spun " Megan ! Iar tu esti ... " " David ! "
 Apoi isi lua lua lucrurile si pleca zambind .


                                                         Love this book ! <3

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu